"Miljenko Jergovic este un mare maestru al povestirii." - SaSa StaniSic
Având mereu în fundal semnul asediului care a macinat oräul Sarajevo vreme de aproape trei ani, povestirile din Marlboro de Sarajevo urmaresc soarta celor asediäi ¿i leaga vie¿i una de alta, un barbat de iubita lui ranita, o casa lovita de obuz de una ramasa neatinsa. Rezultatul este un cor al pove¿tilor - pove¿ti de dragoste, înduiöatoare, marcate de melancolie, de dorul unei ¿ari care nu va mai fifi nicicând la fel. Pove¿tile lui Miljenko Jergovic, pline de triste¿e, dar ¿i de umor, sunt lipsite de lamentäii, iar protagoni¿tii lor î¿i accepta în cele din urma soarta ¿i curgerea ineluctabila a evenimentelor.
"Poetic ¿i tulburator... Dintre numeroasele car¿i scrise în Bosnia, acest volum de povestiri este probabil cel mai bun." - Slavenka Drakulic
"O carte despre oamenii care pre¿uiesc viäa." - Aleksandar Hemon
"Aceste proze simple vorbesc despre ce s-ar întâmpla cu noi daca am uita de propria fragilitate structurala." - Richard Flanagan
"Un volum remarcabil... Idei sumbre, dar frumoase despre felul în care momente obi¿nuite ale vie¿ii devin de nerecunoscut în clipa când cade o bomba." - The San Diego Union-Tribune
"Jergovic este un mare povestitor, care ¿tie cum sa evoce magia unei perioade ¿i a unui loc special." - Die Zeit
Poet, prozator, jurnalist, Miljenko Jergovic (n. 1966, în Sarajevo) se numara printre cei mai importan¿i scriitori contemporani de limba croata din fosta Iugoslavie ¿i printre cei mai apreciäi scriitori balcanici ai generäiei sale. Volumul de povestiri Marlboro de Sarajevo (Sarajevski Marlboro, 1994), tradus în numeroase limbi, a primit Premiul pentru Pace Erich Maria Remarque, iar antologia de poezie Observatorul din Var¿ovia (Opservatorija VarSava, 1988) a fost recompensata cu Premiul Goran pentru tineri poe¿i ¿i Premiul Mak Dizdar. Volumul de proza scurta Mama Leone (1999) a primit în 2003 Premiul Grinzane Cavour pentru cea mai buna carte straina. În 2012, lui Miljenko Jergovic i s-a decernat Premiul Angelus pentru romanul Srda cânta de Rusalii la amurg (Srda pjeva, u sumrak, na Duhove, 2009). În prezent traie¿te în Croäia, la Zagreb.